Mihail Cruceanu

Anii de viata: 13 decembrie 1887 – 7 iulie 1988

A urmat Facultățile de Litere și de Drept, lucrând un timp ca avocat și ca profesor. A participat, ca translator, la războiul balcanic din 1913 și la primul război mondial (1916-1917). Simpatizant al mișcării muncitorești, între 1940-1941 a fost închis, din cauza opțiunilor politice, în lagărele de la Miercurea Ciuc, Târgu Jiu și Caracal. După 23 august 1944 și după venirea comuniștilor la putere, a fost numit inspector în Ministerul Învățământului și apoi profesor universitar la Facultatea de Filologie (1949-1962). În plus, a fost ales deputat în Marea Adunare Națională în toate legislaturile până la moartea sa. A scris poezie și proză, fiind însă cunoscut mai mult pentru opera poetică, influențată de curentul simbolist (în tinerețe îi cunoscuse Alexandru Macedonski și Ovid Densușianu, promotori ai simbolismului în România). Principalele volume publicate sunt: Spre cetatea zorilor (1912), Altare nouă (1915), Fericirea celorlalți (1920), Lauda vieții (1945).

Datare imagine:

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR