Alexandru Dimitrie Ghica

Anii de viata: 1 mai 1796 – 19 iulie 1862

Alexandru Dimitrie Ghica, frate al lui Grigore Dimitrie Ghica, a fost numit domn al Țării Românești în aprilie 1834, la propunerea Rusiei. A fost contestat pe plan intern din cauză că a domnit sub influența rușilor, fiind chiar organizate două conspirații împotriva sa, una condusă de Ion Câmpineanu (1838-1839), ce urmărea obținerea independenței Principatelor și unirea lor sub conducerea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei, și una de Mitică Filipescu (1840), mai radicală, urmărind înlăturarea lui Ghica și instituirea unei republici independente. Ambele au fost însă descoperite, iar liderii, arestați. În 1842, domnul a propus Adunării Obștești reglementarea regimului prestațiilor în muncă ale țăranilor. Răspunsul Adunării, prezentat de Alexandru Vilara și Gheorghe Bibescu și trimis Porții și Rusiei, în virtutea dreptului deputaților de a adresa puterilor suverană și protectoare plângerile lor legate de domn, conținea o serie de învinuiri privind guvernarea lui Alexandru Dimitrie Ghica. Ca urmare, Poarta și Rusia au realizat o anchetă, în baza căreia domnul – ce pierduse susținerea Rusiei după ce ajutase la înăbușirea unei răscoale sârbo-bulgare – a fost destituit (7 octombrie 1842). A mai fost caimacam al Țării Românești între iulie 1856-octombrie 1858.

Nr. inventar: 101791

Datare imagine: jumătatea secolului al XIX-lea

Fotograf / Artist: anonim, atribuit lui Ion Negulici

Atelier / Editura:

Sursa foto: tablou din colecția MNIR

Detinator: MNIR