Doctorul Constantin Istrati alături de membri ai familiei

Anii de viata: 7 septembrie 1850, Roman – 17 ianuarie 1918, Paris

Absolvent al Facultății de Medicină și al celei de Științe din București, Constantin Istrati (primul bărbat din dreapta imaginii) a obținut titlul de doctor în medicină în 1877, cu lucrarea Cremațiunea cadavrelor. În războiul de independență a fost medic pe front, șef de secție al Crucii Roșii. Între 1882-1885 a studiat chimia la Paris, devenind și doctor în chimie. A predat fizica la Școala de Poduri și Șosele din București (1883-1890), apoi chimia organică la Facultatea de Științe Naturale din București, fiind considerat unul din întemeietorii școlii românești de chimie. A fost membru (din 1899) al Academiei Române, și președinte al acesteia între 1913-1916, a înființat Societatea Română de Științe (1890) și „Asociațiunea română pentru înaintarea și răspândirea științelor” (1902), a fost comisar general al amenajării parcului Carol pentru expoziția jubiliară din 1906. A avut, de asemenea, o carieră politică, fiind ministru al Lucrărilor Publice (aprilie 1899-ianuarie 1900), al Cultelor și Instrucțiunii Publice (ianuarie – iulie 1900, februarie-martie 1907), al Agriculturii, Comerțului și Domeniilor (februarie-martie 1907) și al Industriei și Comerțului (decembrie 1916 – iulie 1917).

A fost căsătorit cu Aglaia Lupașcu (1861-1936), cu care a avut 5 copii: Maria (măritată cu doctorul Gheorghe Z. Petrescu, 1874-1954), Elena (căsătorită cu microbiologul și virusologul Constantin Levaditi, 1874-1953), Nicolae, Radu, Ionel (1886-1894).

Datare imagine: 1876

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR