Ecaterina Cantacuzino

Anii de viata: 1844-1922

Ecaterina Cantacuzino, născută Băleanu, a fost soția politicianului  Gheorghe Gr. Cantacuzino, poreclit „Nababul”. S-a numărat, alături de fiica sa cea mare, Irina, printre fondatorii Societății „Leagănul Sf. Ecaterina”, a cărei primă președintă a fost. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, ce a încercat, ajutând copiii orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea unicei fiice (din prima căsătorie, cu Radu Kretzulescu), răpită la vârsta de 3 ani (1896) și dusă în străinătate de tatăl ei și găsită și dată în custodia famililei Cantacuzino de-abia în 1908, la doi ani după moartea mamei. Leagănul, situat pe strada Kiseleff, avea drept scop îngrijirea, până la doi ani, a copiilor ai căror părinți muriseră, erau bolnavi, deținuți sau îi părăsiseră. Copiii erau apoi trimiși la Așezământul Societății, aflat în comuna Nedelea, jud. Prahova, care îi plasa unor familii de săteni prahoveni, Societatea plătindu-le întreținerea și asigurându-le educația: cursul primar îl urmau la școlile rurale de stat din județ, iar cel secundar, la gimnaziul industrial din Filipeștii de Târg, subordonat Așezământului. După absolvirea celui din urmă, le erau găsite locuri de muncă în fabrici sau ateliere.

Datare imagine: secolul XX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: arhiva revistei „Istorie și Civilizație”

Detinator: MNIR