Ferdinand I

Anii de viata: „Împrejurările ne dau din nou putința să împlinim ceea ce v-am făgăduit și ceea ce în sufletul meu n-am încetat să voiesc. Reformele constituționale care asigură tuturor cetățenilor votul obștesc și țăranilor proprietatea a 2 milioane de hectare din proprietatea mare particulară, precum și domeniile Coroanei, Statului și așezămintelor de binefacere, guvernul meu le va înfăptui”. Din proclamația dată de Ferdinand I pe 24 octombrie 1918 la Iași. Cuvântări de Ferdinand, regele României. 1889-1922, București, 1922, p. 220.

Nepot de frate al lui Carol I (domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești din 1866 și rege al României din 1881), în 1880 principele Ferdinand de Hohenzollern – Sigmaringen a fost desemnat, în contextul lipsei de succesori masculini ai unchiului său, moștenitor prezumptiv al tronului României. A devenit rege pe 28 septembrie/10 octombrie 1914, după moartea lui Carol I, și a domnit până în 1927. A condus țara în timpul Primului Război Mondial, la sfârșitul căruia s-a înfăptuit Marea Unire, iar în perioada interbelică s-au luat, sub domnia sa, măsuri precum reforma agrară (1921), adoptarea unei noi constituții (1923), introducerea votului universal (1919).

„Împrejurările ne dau din nou putința să împlinim ceea ce v-am făgăduit și ceea ce în sufletul meu n-am încetat să voiesc. Reformele constituționale care asigură tuturor cetățenilor votul obștesc și țăranilor proprietatea a 2 milioane de hectare din proprietatea mare particulară, precum și domeniile Coroanei, Statului și așezămintelor de binefacere, guvernul meu le va înfăptui”.

Din proclamația dată de Ferdinand I pe 24 octombrie 1918 la Iași (Cuvântări de Ferdinand, regele României. 1889-1922, București, 1922, p. 220.)

Nr. inventar: 52798

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist: Franz Mandy, București

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR