Gheorghe Ștefan

Anii de viata: secolul XVII († februarie 1668)

Mare logofăt în timpul lui Vasile Lupu, a fost ajutat să îi ia tronul de către Matei Basarab și Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, care i-au trimis trupe în primăvara lui 1653. Vasile Lupu s-a retras la Hotin, iar Gheorghe Ștefan a fost uns domn de Ghedeon, episcopul de Huși. Alungat însă cu ajutorul cazacilor, Gheorghe Ștefan s-a refugiat în Țara Românească, de unde în vară l-a atacat din nou pe Vasile Lupu, cu trupe muntene și ardelene, învingându-l decisiv într-o bătălie dată lângă Târgu Frumos (iulie 1653). Ulterior, domnia i-a fost recunoscută de către turci. La începutul lui 1658, din cauză că l-a sprijint pe Gheorghe Rakoczi în încercarea de a obține coroana Poloniei, a fost mazilit de turci și s-a retras în Transilvania. Vrând să îl înlăture pe Gheorghe Ghica, domnul numit în locul său, a fost înfrânt la Strunga, lângă Târgu Frumos, după care a plecat în exil, stabilindu-se în cele din urmă în Stetin, Pomerania, pe atunci posesiune suedeză, unde a murit în 1668.

Gheorghe Ștefan este redat cu chipul lui Mihai Viteazul.

Datare imagine: 1647

Fotograf / Artist: Johann Alexander Boner, gravor

Atelier / Editura: Viena

Sursa foto: Nicolae Iorga, Domnii români după portrete și fresce contemporane, 1930

Detinator: MNIR