Mihai Viteazul

Anii de viata: 1558 - 1601

Domn al Țării Românești începând cu 1593, în 1594 a pornit o campanie anti-otomană. În toamna lui 1599 a ocupat Transilvania, iar în primăvara lui 1600, Moldova, unind astfel, pentru prima oară, cele trei țări române, pe care le-a condus până în septembrie 1600. În august 1601 a fost asasinat, în Transilvania, din ordinul generalului imperial Gheorghe Basta.

Generalii și căpeteniile lui Mihai

Banul Mihalcea – prietenul lui Mihai și comandir mare la tóte reboaele și șef al Consiliului Domnescu; Banul Manta – comandir la Călugăreni și Șerbănești; Spătarul Preda Buzescu – la Putinei și Vidin; Aga Stoica din Fărcași – la Rusciuc și Giurgiu; banul Udrea – la Nicopoli; Banul Mihai Calonfirescu – la Hîrsova; Vornicul Dumitru – la satul Căselet; Preda Stolnicu – la Putinei; Stroilă Stolnicu – la Stănești; Vistieru Stavrino, grec – la Torda secretar și omorul lui Mihai Vodă; Radu Buzescu – la Hîrsova și orașul de Flotă; Radu Calonfirescu – la Stănești; Vornicu Ivan – la Teleajen; Cesar Logofătu – la Cernătești; Spătarul Negri – la Giurgiu (trece Dunărea pe ghiață); Teodosie Vistieru – la Târgoviște; Radu Clucer – la cetatea Negru-Vodă; Preda postelnicul – la Marotin (sau Mavrodin); Șerban Paharnicul – la Comisoaia; Hatmanul Udrea – la Iași și Nicopoli; Vistieru Andronic – la Hotin; armașul Sava – la Suceava; Comisu Radu – la Zdegla; Vistieru Damian – la Transilvania și căpitan Mârzea la Făgărași […].

Căpetenii din străini

Deli Marcu, sîrb, comanda la Brașov; Baba Novac, sîrb, la Sibii; Velitco, sîrb, la Babadaia și alte orașe în Dobrogea; Petrașca, rusu, la Ceșnedia; Secața, sîrb, la Șelimber; Velico, sîrb, la Turnu și Nicopoli; George Rați, la Făgărași; Boer Ceacha, ungur, la Transilvania; Ivan Maro, secretarul lui Mihaiu pentru limbi străini și vânzător secretelor lui Mihai; Ștefan Petnahaci, ungur, la Hîrsova; Albert Cirali, ungur, la Brăila; Căpitan Cocea, șef al artileriei, la Călugăreni.

Acești 38 generali căpetenii, toți credincioși lui Mihai și purtători de biruințe în toate resboaele arătate în dreptul fieși-căruia, iubea pe Mihai.

 

Vitejiile lui Mihail Vodă Viteazulu cum şi Armata Romanii, Luptele, Căpeteniile şi cranul[!] lui Mihail de la Monastirea Dealului. Dedicată Artilerii Române, Autor şi Editor Major Dimitrie Pappazoglu. Bucuresci (Typ. Michăiescu şi Vaidescu), 1868, p. 27-29

După asasinarea lui Mihai Viteazul, capul său a fost adus la mănăstirea Dealul din Târgoviște de postelnicul Turturea. Îngropat în naosul bisericii mănăstirii, deasupra a fost așezată o piatră de mormânt cu următoarea inscripție: „Aici zace cinstitul și răposat cap creștinului și marelui voievod ce au fost domn Țării Românești și al Moldovei. Cinstitul trup zace în câmpul Tordei și când l-au ucis nemții au fost 7109 [1601], luna august 19 zile [data conform calendarului gregorian]. Jupan Radu [Buzescu] cu jupâneasa lui, Preda”. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când mănăstirea și biserica au fost renovate sub domnia lui Gheorghe Bibescu, craniul lui Mihai Viteazul a fost depus într-o raclă de sticlă, iar la începutul secolului al XX-lea s-a realizat pentru el un sarcofag din piatră.

 

Litografia redă portretul lui Mihai Viteazul și ale patru din generalii săi, două imagini ale craniului său, piatra de mormânt pusă deasupra locului unde acesta a fost îngropat în secolul al XVII-lea și aversul și reversul unei monede emise în timpul domniei lui.

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist: G. Venrich, litograf

Atelier / Editura:

Sursa foto: Vitejiile lui Mihail Vodă Viteazulu cum şi Armata Romanii, Luptele, Căpeteniile şi cranul[!] lui Mihail de la Monastirea Dealului. Dedicată Artilerii Române, Autor şi Editor Major Dimitrie Pappazoglu. Bucuresci (Typ. Michăiescu şi Vaidescu), 1868 (carte din patrimoniul MNIR)

Detinator: MNIR