Mihail Sadoveanu

Anii de viata: 5 noiembrie 1880, Pașcani - 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț

Scriitorul Mihail Sadoveanu a debutat în 1897, la vârsta de 17 ani, în revista bucureșteană „Dracu”, cu schița Domnișoara M… din Fălticeni, semnată „Mihai din Pașcani”. Ulterior, a început să colaboreze și cu alte reviste, iar în 1905 i-au fost publicate primele volume de proză. Între 1903-1906 s-a aflat la București, unde a lucrat la „Sămănătorul”, după care a revenit la Pașcani, fiind numit în 1910 director al Teatrului Național din Iași (până în 1919). A participat la războiul balcanic din 1913, ca sublocotent în rezervă, iar în primul război mondial a condus un ziar dedicat soldaților. Începând din 1926, a intrat în politică, fiind senator, mai întâi ca membru al Partidului Poporului și, din 1932, ca membru al Uniunii Agrare. În 1936 s-a stabilit la București, unde a fost, până în 1938, directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”. După 1945 a devenit simpatizant al Partidului Comunist. A fost președinte al Adunării Deputaților (dec. 1946 – feb. 1948), iar după desființarea acesteia a fost membru al Marii Adunări Naționale. A fost fondator al mai multor reviste, a publicat numeroase romane și volume de povestiri, memorialistică, eseuri, literatură cinegetică, jurnale de călătorie (cele mai cunoscute lucrări sunt: povestirea Dumbrava minunată, culegerea de povetiri Hanul Ancuței, romanul Baltagul, romanele istorice Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi, Creanga de Aur). A devenit membru titular al Academiei Române în 1921, a fost președinte de onoare (1949) și apoi președinte (1956-1961) al Uniunii Scriitorilor.

Datare imagine: secolul XX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: MNIR

Detinator: MNIR