Pantelimon Halippa

Anii de viata: 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca, Basarabia – 30 aprilie 1979, București

Basarabean, născut într-un sat din județul Soroca, a fugit în România în 1908, unde a urmat Facultatea de Litere și Filozofie din Iași (1908-1912). Întors în Basarabia, a fost co-fondator al revistei „Cuvânt moldovenesc”, în care se publicau știri din diverse domenii, dar și opere ale literaturii române. În 1917 s-a numărat printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc, al cărui obiectiv era obținerea autonomiei și dreptului la autodeterminare ale Basarabiei. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Sfatului Țării (nov. 1917-feb. 1918; nov. 1918 – feb. 1919), fiind cel care pe 2 decembrie 1917 a citit proclamația prin care Basarabia devenea Republică Autonomă și cel la a cărui propunere Basarabia s-a declarat independentă pe 24 ianuarie 1918. În perioada interbelică, după unirea cu România, a deținut mai multe portofolii ministeriale, în calitate de membru al PȚ (ministru de stat, al Lucrărilor Publice, al Muncii și Ocrotirii Sociale), a fost senator și deputat. După 1940, când Basarabia a fost anexată de URSS, s-a stabilit la București. A militat atât atunci, cât și după 1944, pentru recuperarea provinciei. A fost arestat în 1950 de comuniști, fiind considerat criminal de război din cauza rolului jucat în unirea Basarabiei cu România. Averea i-a fost confiscată și a fost trimis în Siberia, unde fost închis mai bine de trei ani în 11 lagăre. Întors în țară, a mai fost închis la Gherla până în 1957. Și-a recuperat dreptul la pensie și locuința.

Datare imagine: secolul XX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: MNIR

Detinator: MNIR