Principele Dimitrie Gr. Ghica

Anii de viata: 31 mai 1816, București - 15 februarie 1897, Bucureşti

Fiu al lui Grigore IV Ghica, domn al Țării Românești între 1822 – 1828, a fost prefect al poliției Bucureștiului (1855-1857), primar al capitalei de mai multe ori între 1857 – 1861. În 1859 a fost candidat la domnia Țării Românești, dar s-a retras și l-a susținut apoi pe Cuza, sub care a fost – în Țara Românească, până la unirea administrativă a celor două principate – ministru al Cultelor (oct. 1860 – nov. 1861), al finanțelor (aprilie – mai 1861), prim-ministru și ministru de interne (iulie 1861 – ianuarie 1862). În februarie 1866 s-a numărat printre cei ce au provocat abdicarea lui Cuza, iar între februarie – mai a fost ministru de interne, calitate în care a înființat, în marile orașe ale Principatelor Unite, gărzile civice, cu rol de asigurare a protecției populației și de menținere a ordinii și liniștii publice. În timpul lui Carol I a fost parlamentar, premier (nov. 1868 – ian. 1870), ministru de externe (nov. 1868 – aug. 1869), ministru al lucrărilor publice (nov. 1868 – ian. 1870). A fost, de asemenea, primul președinte al Crucii Roșii Române (1867 – 1897).

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura: Thiel & Weiss

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR