Principele Ferdinand al României și întâiul său născut, Carol

Anii de viata: 1865-1927; 1893-1953

 

Ferdinand-Victor-Albert-Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927), nepot de frate al principelui Carol de Hohenzollern, domn al Principatelor Române în 1866 și rege al României în 1881, a fost desemnat în 1880, în lipsă de urmași masculini ai acestuia,  moștenitor prezumtiv al tronului român, primind în martie 1889 titlul de „Alteță Regală, Principe de România”. Pe 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, el s-a căsătorit cu principesa Maria de Edinburgh (1875-1938), fiică a Ducelui Alfred de Edinburgh (din august 1893 și duce de Saxa Coburg și Gotha), unul din fiii reginei Victoria a Marii Britanii, și a soției sale, Maria, fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Primul lor copil, Carol, s-a născut pe 3/15 octombrie 1893

 

 

Sâmbătă seara nimic nu făcea să se prevadă nașterea și întreg castelul Peleș se odihnea, când, la orele 12 noaptea, M.S. Regele Carol a fost chemat la căpătâiul Principesei Maria; la 1 și 45 Pruncul Regal era primit în brațe de Rege și de A.S.I. Ducesa de Coburg. La 2 și jumătate noaptea ministrul president și ceilalți miniștri prezenți în capitală erau vestiți. Membrii guvernului au plecat la Sinaia la 7 și 20 dimineața, cu trenul care fusese pregătit pentru plecarea prințeselor de Coburg[1]. D. A. Marghiloman, ministrul Justiției, sosit la miezul nopții din străinătate, a plecat la rândul său la 8 dimineața și a sosit la Sinaia în momentul când colegii săi se pregăteau a merge la Palat. I.P.S.S. Mitropolitul Primat a plecat, de asemenea, la 8 și 50, iar d. Filipescu, primarul capitalei, și cu ajutorul său, d. Velescu, având registrele familiei regale, au plecat la 11 ore. În timpul acesta, bateriile din capitală și din toată țara trăgeau 101 tunuri, pe când clerul în biserici mulțumea cerului pentru fericita ușurare a Principesei Regale. Toată populațiunea din Sinaia și toți miniștrii străini presenți acolo se înscriau la Palat dis de dimineață. Miniștrii, la sosirea lor, au fost imediat primiți de M.S. Regele și, în de fața Majestății Sale, Prințul Regal le-a fost înfățișat de A.S.I. Ducesa de Coburg, care îl ținea în brațe. Invitați să desemne numele moștenitorului Coroanei, guvernul a indicat numele de Carol, sub care micul principe a fost înscris în registrele stării civile din Sinaia de primarul Rădulescu, făcând funcțiunea de ofițer al Stării Civile. Pruncul regal a fost declarat de Principele Carol, având martori pe d. L. Catargiu și  A. Marghiloman. E de notat că, deși familia regală are un registru al stării civile special, din care un exemplar este la primăria Capitalei și în care toate actele stării civile sunt subsemnate de personalitățile politice de pe timpuri, registru în care se va trece actul politic care va aminti nașterea tânărului Principe, totuși Moștenitorul Coroanei are un act civil de naștere ca orice cetățean român, înscris în registrele comunei în care s-a zămislit.

„Voința Națională”, Anul X, Nr. 2671, 5/17 octombrie 1893

[1] În septembrie 1893, Ducesa de Coburg, mama principesei Maria, a sosit în România, pentru a-și vizita fiica, împreună cu două din surorile acesteia, Alexandra și Beatrice.

Datare imagine: 1893

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR