Radu C. Porumbaru

Anii de viata: 30 ianuarie 1854, București - 1913

„Licențiat în științele fizico-chimice de la Paris. Inginer de la școala de mine din același oraș. A făcut în urmă studii speciale de inginerie industrială în diferite centre din străinătate. Reîntors în țară, a predat timp de doi ani cursul de chimie la școala militară de aplicație. A părăsit însă profesoratul și s-a consacrat industriei și comerțului, în cari aptitudinile sale, studiile sale speciale, spiritul său întreprinzător găsea o întrebuințare mai practică. A condus câtva timp industria părintească de apă gazoasă, cea dintâi industrie de acest fel înființată în București. La constituirea primei societăți române pentru fabricarea hârtiei a fost cel dintâi director al acestei societăți, în care calitate a instalat fabrica de la Letea. Stabilit la Letea, d. Porumbaru este întemeietorul unei adevărate mișcări de emancipare națională. Domnia sa a înființat acolo o cantina, o brutărie și o fabrică de glucoză, iar pentru a pune capăt speculei uzurare de care suferea comerțul și industria din jud. Bacău, a întemeiat sub președinția sa Banca Comercială, care a ajuns la o prosperitate uimitoare și aduce mari și incalculabile servicii. În politică domnia sa este un național-liberal statornic și devotat. În Parlament a fost ales pentru prima oară în noiembrie 1895, ca senator de Bacău, punându-și candidatura ca antisemit. A fost ales deputat în ianuarie 1901, în opozițiune, și reales în martie 1901. D. Porumbaru este totdeodată, pe lângă un comerciant și industriaș harnic și priceput, un economist și un om de știință cu reputațiunea deja stabilită”.

G.D. Nicolescu, Parlamentul român, 1866-1901. Biografii și portrete, București, Editura Socec, 1903

Datare imagine: secolul XX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: G.D. Nicolescu, Parlamentul român, 1866-1901. Biografii și portrete, București, Editura Socec, 1903 (în patrimoniul MNIR)

Detinator: MNIR