Ștefan cel Mare

Anii de viata: secolul XV-începutul secolului al XVI-lea (†2 iulie 1504)

Ștefan cel Mare a domnit în Moldova între 1457-1504. În timpul său, Moldova a fost invadată de unguri (1467, învinși la Baia), polonezi (1497, învinși la Codrii Cosminului) și turci: în 1475, când moldovenii obțin victoria de la Podu Înalt, lângă Vaslui (10 ianuarie), în vara lui 1476, când deși turcii, conduși de însuși sultanul Mehmed II, câștigă bătălia de la Valea Albă-Războoieni, nu reușesc să ocupe Suceava și se retrag, în 1484, când sunt cucerite Chilia și Cetatea Albă, și în 1485 și 1486, când Ștefan cel Mare învinge trupele otomane trimise să-l înlăture. A intervenit de mai multe ori în Țara Românească, pentru a impune domni ostili turcilor. Considerat „apărător al creștinătății” datorită luptelor cu otomanii și deoarece a ctitorit multe biserici, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992.

Datare imagine: secolul al XVI-lea

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura: frescă din mănăstirea Voroneț

Sursa foto: Nicolae Iorga, Domnii români după portrete și fresce contemporane, 1930

Detinator: MNIR