Ștefan Fălcoianu

Anii de viata: 6 iunie 1835, Bucureşti - 22 ianuarie 1905, Bucureşti

„A intrat în școala militară ca elev la 7 aprilie 1854 și a fost înaintat sublocotenent în 1856. Maior în 1865, apoi trecut în neactivitate la 1869, a reintrat în activitate la 1877, în aprilie, cu gradul de colonel. Izbucnind resbelul Independenței, este numit șef de stat-major general al armatei române de operațiune. În această calitate, el formează coloanele de atac înaintea Plevnei, înaintea Vidinului; negociază predarea Vidinului, subscrie convențiunea de predare a acestei cetăți către armata română. Înaintat general de brigadă la 1883, Ștefan Fălcoianu e numit ministru de resbel la 23 iunie 1884, în cabinetul Ion Brătianum până la 13 ianuarie 1886, când demisionează. La 1892, înaintat general de divizie, își reia funcțiunea de șef al marelui stat-major al armatei. La 1895, generalul Fălcoianu trece la pensie”.

Dim. Rosetti, Dicționarul contemporanilor, București, 1897, p. 73.

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR