Nicolae Kretzulescu

Anii de viata: 1 martie 1812, București - 26 iunie 1900, Leordeni, jud. Argeș

Nicolae Kretzulescu, ce a studiat medicina la Paris (1834-1839), a fost cel dintâi român din Țara Românească ce a obținut o diplomă de doctor. La întoarcerea în țară, a devenit medic al culorii de negru din București (1840-1848) și apoi profesor (cel dintâi român) la Școala de Moșit de pe lângă spitalul Pantelimon. În 1842, la inițiativa sa s-a deschis, într-una din sălile spitalului Colțea, o „mică școală de chirurgie”, ce a funcționat însă doar un an. Participant la revoluția de la 1848, a fost închis de autoritățile turcești, dar a reușit să evadeze, refugiindu-se la Paris. Revenit în țară în 1851, a fost numit medic primar la spitalul Colțea. Politician liberal, a fost ministru de finanțe între oct. 1857 – oct. 1858, iar în timpul domniei lui Cuza a fost prim-ministru între sept.- oct. 1859, iun. 1862 – oct. 1863 (când a fost și ministru de interne și de justiție) și iun. 1865 – feb. 1866 (când a fost ministru de interne, agricultură și lucrări publice și ministru de finanțe). A mai fost ministru al justiției și cultelor în guvernul Kogălniceanu (iul. 1864 – ian. 1865) și ministru al justiției și apoi al lucrărilor publice în guvernul Lascăr Catargiu (1871-1876). După 1873, când și-a dat demisia din guvern, a fost agent diplomatic la Berlin, apoi ministru plenipotențiar la Roma, Petersburg, Paris, până în 1893, când s-a retras din politică. Kretzulescu s-a numărat, în 1865, printre fondatorii Societății Literare Române (viitoarea Academie Română), fiind primul său președinte. A fost autorul primului Manual de Anatomie în limba română (1843).

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist: George Demetrescu Mirea (1852-1934)

Atelier / Editura:

Sursa foto: tablou din colecția MNIR

Detinator: MNIR