Mihai Viteazul

Anii de viata: 1558 -9/19 august 1601

Mihai Viteazul fost numit domn al Țării Românești în septembrie 1593. Declanșând o campanie anti-otomană în toamna lui 1594, s-a aflat în conflict cu turcii până în 1596, când s-a încheiat pace cu Poarta (a atacat cetățile turcești de la Dunăre; a cucerit Brăila; l-a învins, la Călugăreni, în august 1595, pe marele vizir Sinan Pașa; i-a înfrânt pe turci la Giurgiu, în octombrie 1595). În iunie 1598 a depus jurământ de credință împăratului romano-german Rudolf II, cu aprobarea căruia a ocupat Transilvania, după victoria de la Șelimbăr (18/28 octombrie 1599) asupra principelui Andrei Bathory, ce ducea o politică pro-otomană. În aprilie-mai 1600, a cucerit și Moldova, din cauza uneltirilor domnului Ieremia Movilă contra sa. În toamnă, nobilimea maghiară s-a revoltat contra lui Mihai Viteazul, care, cu sprijinul generalului imperial Gheorghe Basta, a fost învins la Mirăslău (8/18 septembrie) și a trebuit să părăsească Transilvania. Între timp, în Moldova polonii îl reinstalaseră pe Ieremia Movilă, iar în Țara Românească urmăreau să îl impună pe fratele lui, Simion, pe care Mihai Viteazul a încercat, fără succes, să îl înlăture, după care s-a dus la Viena și apoi Praga, pentru a obține ajutorul lui Rudolf II. În 1601, a fost trimis, împreună cu Gh. Basta, împotriva nobilimii maghiare, care se răsculase contra lui Basta și realesese ca principe pe Sigismund Bathory. Sigismund a fost învins la Gurăslău (24 iulie/3 august 1601), dar pe 9/19 august Mihai a fost ucis din ordinul lui Basta, pentru a-l împiedica să reia stăpânirea Transilvaniei.

Datare imagine: secolul XVII

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura: frescă din Biserica Domnească din Târgoviște

Sursa foto: Nicolae Iorga, Domnii români după portrete și fresce contemporane, 1930

Detinator: MNIR