Alexandru Marghiloman

Anii de viata: 1854-1925

Absolvent al Facultății de Drept din Paris (1874), a fost magistrat, apoi avocat. Membru al Partidului Conservator, a fost parlamentar (primul mandat fiind obținut, ca deputat de Buzău, în 1894),  de mai multe ori ministru: al  Justiției (mar – nov 1888, feb-nov 1891, dec 1891 -oct 1895), de Interne (dec 1910 – mar 1912, mar – oct 1918), al Lucrărilor Publice (nov 1888 – mar 1889, nov 1889), al Agriculturii (nov 1889 – feb 1891, mar – iun 1918), de Finanțe (oct 1912 – dec 1913), de Externe (iulie 1900 – feb 1901). Între 5 martie – 24 octombrie 1918 a fost președintele Consiliului de Miniștri, calitate în care a luat act, la Chișinău, după votul din cadrul Sfatului Țării, de Declarația de unire a Basarabiei cu România, afirmând La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România” (27 martie/9 aprilie 1918) și, aproape o lună mai târziu, a semnat pacea de la Buftea-București cu Puterile Centrale (24 aprilie/7 mai 1918), pentru care a fost foarte criticat în epocă.

 

Datare imagine: prima jumătate a secolului al XX-lea

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Colecția Daniel Cosmin Obreja

Detinator: MNIR