Comisia internațională pentru reorganizarea Principatelor Danubiene

Anii de viata:

În articolul 23 al tratatului de la Paris, încheiat pe 18/30 martie 1856, în urma congresului de pace de după Războiul Crimeii dintre 1853-1856 (conflict dintre Rusia și Imperiul Otoman, aliat cu Franța, Marea Britanie, Austria, Sardinia, în timpul căruia Principatele Române s-au aflat mai întâi sub ocupație rusească, apoi austriacă), se prevedeau, referitor la Țara Românească și Moldova, următoarele: „Înalta Poartă se îndatorează a păstra ziselor țări o oblăduire neatârnată și națională, precum și deplina slobozenie de religie, legi, negoț și plutire. Legile și întocmirile de astăzi se vor schimba. Spre a se întocmi o deplină înțelegere asupra acestei schimbări, se va întocmi o comisie, care se va aduna la București cu un comisar al Înaltei Porți și despre a cărei alcătuire puterile tocmitoare se vor înțelege între dânsele. Însărcinarea acestei comisii va fi de a cerceta și a afla starea de astăzi a țărilor numite și de a arăta temeiurile viitoarei lor întocmiri” (Istoria României în texte, coord. Bogdan Murgescu, București, Editura Corint, 2011, p.180).

Lucrările Comisiei au avut loc între mai-aprilie 1858, iar membrii săi au fost:

Baronul Edward Buwler- Lytton (1803-1873) – reprezentantul Marii Britanii

Mehmed Esat Safvet Paşa (1814-1883) – reprezentantul Imperiului Otoman

Constantin Mihailovici Basili (1809-1884) – reprezentantul Rusiei

Baronul Emil Karl Heinrich von Richthofen (1810-1895) – reprezentantul Prusiei

Cavalerul Ignaz Liehmann von Palmrode (1798-1876) – reprezentantul Austriei

Cavalerul Raffaello Benzi – reprezentantul Sardiniei

Baronul Charles de Talleyrand-Périgord (1821-1896) – reprezentantul Franței

Baronul de Katte – diplomat prusac, raportor al comisiei

Raportul întocmit de comisie, datat 26 martie/7 aprilie 1858 și care a servit ca bază de discuții în cadrul Conferinței de la Paris dintre mai – august 1858, cuprindea două părți: în cea dintâi erau analizate și comparate rezoluțiile divanurilor ad-hoc din Țara Românească și Moldova, iar a doua conținea o prezentare detaliată a organizării politice, administrative, economice, judecătorești, religioase și militare a Principatelor. În final, erau expuse reformele considerate necesare de către comisie: abolirea privilegiilor clerului și boierimii; egalitatea locuitorilor în fața legii; revizuirea legii care reglementa raporturile dintre marii proprietari de pământ și țărănime; dezvoltarea instituțiilor municipale; restrângerea prerogativelor ministerelor de interne; stricta separație dintre puterea executivă și cea judecătorească, introducerea inamovibilității judecătorilor, reforma sistemului penitenciar; reorganizarea sistemului de instruire a clerului; instituirea unui sistem complet de învățământ, care să fie accesibil tuturor claselor sociale, și crearea unor academii care să poată elibera diplome universitare; dezvoltarea căilor de comunicație; simplificarea sistemului financiar. (Acte și documente relative la istoria renascerei României, vol. VI, partea a II-a, 1896, p. 672)

Datare imagine: 1857-1858

Fotograf / Artist: Carol Popp de Szathmary

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca Muzeului Național de Istorie a României

Detinator: MNIR