George Barițiu
Anii de viata: 24 mai 1812, Jucu de Jos, județul Cluj – 2 mai 1893, Sibiu
Absolvent al Facultății de Teologie din Blaj (1831-1835), a fost până în 1845 profesor la Blaj și apoi Brașov, predând diverse materii (gramatică română și germană, limba latină, istorie, geografie, etc.). A renunțat la cariera de profesor, pentru a se dedica celei jurnalistice, fiind considerat întemeietorul presei românești din Transilvania. Prima gazetă pe care a condus-o a fost „Foaie de săptămână” (1837, 2 numere), iar principalele periodice pe care le-a publicat sunt „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (director 1838-1850), „Gazeta de Transilvania” (redactor între 1838-1848), „Călindariu pentru poporul românesc” (1852-1865). A participat la revoluția de la 1848, fiind vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Blaj din 3/5 mai. La inițiativa sa, în 1852 s-a înființat o fabrică de hârtie la Zărnești. S-a numărat printre fondatorii Partidului Național Român, ai Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român (al cărei președinte a fost între 1888-1893) și ai Academiei Române (președinte pentru scurt timp în 1893). A fost autor al unui dicționar maghiar-român (1861), al unei lucrări de istorie a Transilvaniei în trei volume (Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urm㸠1889-1891), al unor studii istorice și privind dezvoltarea sistemului feroviar în Transilvania. De asemenea, a scris literatură, în 1891 fiindu-i publicată o broșură intitulată Două drame familiare (teatru).
Transilvania
Brașov, 22 martie Într-o cetate așa mare cum este a noastră, fuserăm lipsiți într-ăst an de petrecănii teatrale. Dar ce bucurie când văzurăm din nou teatrul deschis și o soțietate de diletanți adunată din junii și din frumoasele cele alese ale cetății jucând cu îndemânare vrednică de toată lauda !
Înălția Sa, chesaro-crăiască apostolească Mărire, s-au îndurat prin prea înalta sa hotărâre din 20 februarie anul curent pe domnul superintendentul religiei reformate din Transilvania, Ioan Antal, din deosebită grație a-l dărui cu cărți nobilitare.
Făgăraș, 18 martie. Astăzi, pe la 8 ceasuri, ne-au întâmplinat în orașul nostru o întâmplare înfricoșată de foc, prin care pe lângă câteva case ce se topiră s-au făcut și trei prunci jărtfă flăcărilor.
Știri din Transilvania în primul număr al „Gazetei de Transilvania”, 12 martie 1838 (primul număr al periodicului mai cuprindea știri din Spania, Ungaria, „Britania Mare”, Turcia și Țara Românească, precum și programul „Gazetei de Transilvania”)
Lucru mai nou, totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sunt în stare a arăta vrednicilor mei cititori decât înștiințarea despre însuși Foea aceasta a noastră politică pentru care în zilele acestea ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron. […] Cu toții știu și pricepu cum că renașterea unei nații pe o cale mai ușoară și mai scurtă nu este altfeliu cu putință decât prin însuși lucrarea și îmbogățirea limbei și a literaturei sale. La aceste să se dea sbor neîmpedecat și noi suntem scăpați de întunerecime. Toate alte mijloace sunt nesigure și înșălătoare. Negreșit că o limbă străină, o mastehă oricare, rău ne va hrăni. Și aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o Foe politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă […], dar am nădejde că nici unul din cititorii noștri nu va fi care să nu își închipuiască și să-și închipuiască și să-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă – oh, ba mai mult! Nici de aceia nu cred să fie mulți între Români cari să zică: tocma novele politicești poci să cetescu cu mult mai bine în limbi streine. Oh, nu, căci fieștecare scie cum că acele nu sunt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor Românului. Fieștecare trage folos la oala sa, vorbă românească.
Programul „Gazetei de Transilvania” (1838-1945), publicat în primul număr. https://biblacad.ro/bnr/pprpag_search.php?vidT=1&&nr=1&&idpub=01_1509a&&titlu=gazeta&&loc=Bra%C5%9Fov&&search=a
Nr. inventar: 29565
Datare imagine: a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Fotograf / Artist: Ioan Costande (1814/1817-1879), desenator
Atelier / Editura: F. A. R. Krabs
Sursa foto: Fototeca MNIR
Detinator: MNIR