Iosif Vulcan

Anii de viata: 31 martie 1841, Holod, Bihor - 8 septembrie 1907, Oradea

 

„A studiat gimnaziul la Oradia Mare și dreptul la Facultatea din Buda-Pesta, luând diploma de avocat, fără însă a face practică. Colaborând la mai multe reviste și ziare, a fondat în Buda-Pesta revista literară Familia, care de atunci apare neîntrerupt și azi la Oradia-Mare. Este cea mai veche revistă literară română și a avut de colaboratori pe Cipariu, Bariț, Alecsandri, Hasdeu, Papiu, Tocilescu, Hodoș și Eminescu. A mai redactat Umoristul, apoi Gura satului, în urmă foaia poporală Șezătoarea și biografiile celebrităților române sub titlul Panteonul român. A publicat trei tomuri de Nuvele și unul intitulat De la sate; patru romanuri: Sclavul amorului, 3 vol.; Ranele națiunei, 2 vol.; Barbu Strâmbu în Europa, 3 vol; Fata popei¸ 2 vol; un volum de Poesii și altul intitulat Lira mea. A scris piesele poporale: Ruga de la Chiseteu, Sărăcie lucie, comediile: Alb sau roșu, Chiriașul fugit, Mireasă pentru mireasă, Soare cu ploae, Gărgăunii dragostei și tragedia Ștefan Vodă cel Tânăr, premiată și jucată la teatrul național. E inițiatorul înființării unui teatru românesc în Transilvania și e președintele societății care conduce această mișcare. Academia Română l-a ales membru la 1879, iar membru activ la 1891”.

Dim. Rosetti, Dicționarul contemporanilor, București, 1897

Datare imagine: secolul XIX

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR