„Patrioții români, martirii libertăților publice”

Anii de viata:

Planșă, având în colțul din dreapta, jos, semnătura lui Al. Christofi și data „1 noiembrie 1895, Craiova”, cu portretele mai multor revoluționari de la 1848 (munteni: colonelul Nicu Pleșoianu, preotul Radu Șapcă, Ion Heliade Rădulescu, generalul Nicolae Golescu, colonelul Ștefan Golescu, Ion Brătianu, Dimitrie Brătianu, generalul Christian Tell, Al. Christofi, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, Cezar Bolliac, Ion Câmpineanu, Nițu Magheru, Ioan Em. Florescu („cadet la 1848”); moldoveni: Vasile Alecsandri,  Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Anastasie Panu, precum și cele ale lui Tudor Vladimirescu, domnitorilor Alexandru D. Ghica, Gheorghe Bibescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Dimitrie A. Sturdza, prim ministru al României în 1895, Reșid Pașa, mare vizir la 1848, Pasteur (?).

 

Al. Christofi (1821-1900) – militar, membru, din 1844, al Societății Secrete „Dreptate. Frăție”, înființată în 1843, participant la revoluția munteană de la 1848, după înăbușirea căreia pleacă în exil; revenit în țară în 1857, a fost timp de nouă ani șef al gărzii orășenești din Craiova; a fost, de asemenea, de mai multe ori parlamentar; a fost însurat cu Eugenia Iota, iar una din fiice, Aurelia, a fost lăudată în presa epocii pentru obținerea, în 1876, la 16 ani, a bacalaureatului atât în țară, cât și la Paris, fiind prima elevă română reușind o astfel de performanță.

 

Sfânta zi de libertate

Sfânta zi de libertate/Frați români a răsărit; Apăsare, nedreptate/ Și dureri, toate-au pierit!

Ale tiraniei fiare/Țara noastră mult a strâns/Azi dușmanii toți să piară/Căci dreptatea a învins.

Frați români, cu toți la arme/Ca să fim învingători!/Brațul nostru azi să sfarme/Pe dușmanii-apăsători.

(Din viața dlui Alex. Christofi, Craiova, 1899, p. 53)

Datare imagine: 1895

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Fototeca MNIR

Detinator: MNIR