Scarlat Callimachi

Anii de viata: 1773 -26 octombrie 1821

Fiu al lui Alexandru Callimachi (domn al Moldovei între 1795-1799), Scarlat Callimachi a primit tronul Moldovei în august 1806, după mazilirea lui Alexandru Moruzi. De-abia ajuns la Iași, a fost mazilit, deoarece rușii au cerut Porții să-l reinstaleze pe Moruzi, pe baza acordului din 1802, prin care domnii trebuiau numiți pe șapte ani. Desemnat iar domn în august 1807, a fost nevoit să rămână la sud de Dunăre din cauza războiului ruso-turc dintre 1806-1812, aflat în plină desfășurare. În iunie 1810 a fost luat prizonier de turci, iar după încheierea războiului, a fost din nou numit domn al Moldovei (sept. 1812), a cărei parte de răsărit, dintre Prut și Nistru, fusese anexată de ruși. Principala realizare a domniei sale a fost codul civil ce îi poartă numele, alcătuit în limba greacă de juriștii Christian Flechtenmacher și Ananias Kouzanos, tipărit la Iași în 1816 și promulgat în 1817. Încheindu-și mandatul de șapte ani, s-a reîntors la Constantinopol. În 1821, a fost numit domn al Țării Românești și Moldovei. Dar, fiind acuzat, împreună cu fratele său, Ioan, de implicare în revoluția grecească, a fost exilat în Anatolia, unde a murit în octombrie (după unele surse, a fost otrăvit, după altele a fost asasinat, iar conform medicului său a suferit un atac de apoplexie după ce fratele i-a fost decapitat).

Datare imagine: secolul XVIII

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura: portret din colecția Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon

Sursa foto: Nicolae Iorga, Domnii români după portrete și fresce contemporane, 1930

Detinator: MNIR