Gheorghe și Lucreția Chiriac, bunicii paterni ai artistei Corina Chiriac

Anii de viata:

 

De profesie grafician și tipograf, Gheorghe Chiriac a fost căsătorit cu Lucreția Nestorescu, unul din cei opt copii ai negustorului buzoian Nichita Nestorescu și ai Ioanei Enceanu. Au avut doi copii, o fată, Angelica, și un fiu, Mircea, devenit compozitor (tatăl Corinei Chiriac).

 

Lucia, Lucicuţa cum o alintau ai ei, s-a căsătorit prima, aşa cum era rânduiala vremii, cu dl Gheorghe Chiriac din Brăila, de profesie caligraf, desenator tehnic şi tipograf, meserie învăţată în depărtata Elveţie cândva pe la sfârşitul lui 1800. A fost considerată o căsătorie neobişnuită cea dintre Lucica şi Gheorghe, având in vedere că bunicul era cu 20 de ani mai mare decât cei 18 ani pe care bunica îi avea la nuntă. Dar pentru că cineva trebuia să urnească multele surori şi fraţi afară din casa părintească trecând prin faţa altarului către viitoarele lor destine, Lucica s-a înhămat cu maximum de seriozitate la oiştea acestei căsătorii în amănunt aranjată de rudele combinate ale mai multor familii, şi în ciuda tuturor greutăţilor întâmpinate de-a lungul vieţii, bunicii mei au rămas alături toată viaţa, cu adevărat la bine şi la greu. Bine a fost că bunicul a avut o fire blajină. Astfel, a acceptat mai întăi cu eleganţă puţina zestre a Lucicăi, şi anume jumate de plată la casa cu curte din actuala Stradă Temişana din Bucureşti, ca dar parţial de nuntă oferit de Conul Nichita Nestorescu tinerei familii Chiriac. Atâta putuse plăti străbunicul: acontul unei case modeste cu curte în Capitală. Apoi, cu şi mai multă eleganţă, a acceptat condiţia de a primi şi ţine în gazdă pe toţi fraţii bunicii mele care trebuiau să înveţe carte la Bucureşti, să nu facă neamul de râs. Poate cea mai mare eleganţă a dovedit-o bunicul în a accepta ca tânăra lui soţie să preia conducerea efectivă a casei şi a extrem de micii lor gospodării, un purcel, câteva găini, o servitoare cam neghioabă după spusele bunicii, câţiva angajaţi ai micii tipografii ce funcţiona la aceeaşi adresă, toţi fraţii şi surorile, repet, opt la număr, soţii şi prietenii lor, toţi prietenii tuturor şi vreo doi chiriaşi nevoiaşi, care până la urmă mâncau de fapt tot din blidele niciodată destul de pline ale bucătărioarei din curtea casei.

Corina Chiriac despre străbunicii din partea tatălui – https://jurnalul.ro/editie-de-colectie/corina-chiriac-19-noiembrie-2007/amintiri-de-pe-etajera-sufletului-309307.html

Datare imagine: 1921

Fotograf / Artist:

Atelier / Editura:

Sursa foto: Colecția Corina Chiriac

Detinator: MNIR